duminică, 27 ianuarie 2013

Din iarna prea albă

Din iarna prea albă
mi-a rămas
doar amintirea
aceea ce credeam
că va fi --
şi nu a fost!

Într-un colţ stingher
iubirea,
asemeni unui trandafir
se usca 
pe pieptul unei inimi
plecate departe...

Acum e noapte,
o noapte cu haină de stele
când
sub atâta argint
aţipit voi visa
zborul meu frânt
cu aripi de vată...

Din iarna prea albă
când fulgii
se prefac în apă
mă voi trezii
ca o cumplită regăsire
gol, rece şi trist
părăsit de toţi
rătăcindu-mă-n vis...


(Poezie scrisă de LIVIUS-27.01.2013)