vineri, 16 martie 2012

Primul vers...

Lumea nu există...lumea o facem noi,o colorăm în culorile noastre, îi dăm timp şi o ancorăm în vis! De mic am inceput să îmi fac lumea mea...cu pădurile mele,munţii mei şi apele mele. Am colorat cerul din albastru în mov...corbii în alb si berzele în negru...Toate am putut să le schimb după bunul meu plac şi astăzi le mai schimb cu vise ce îmi par mult mai frumoase! Vise măreţe...pe care lumea de azi se chinuie să mi le năruie! Şi eu ca un orb şi nebun călător construiesc castele de paie şi cetaţi de cuvinte, in vise! Nu sunt poet, eu, doar scriu versuri şi trec prin lume ca un vis...ori poate, sunt chiar visul unui poet...învins...

Iată primele mele versuri,versurile unui copil...fericit cu mama si visele lui! dacă sunt bune sau rele, ce mai contează? Sunt ale mele...

Îţi mulţumesc femeie!

Mai ţii minte femeie
Când m-ai născut pe mine?!
Erai Sfânta Marie
Plângând printre ruine!


În lumea trist -- amară
Şi plină de venin,
Tu m-ai născut spre seară
Dar sub un cer senin!


Mi-ai pus în sânge viaţă
În fire foc şi jar
În ochi sclipiri de gheaţă
Şi m-ai făcut stejar!


Îţi mulţumesc femeie,
Izvor de apă vie
C-ai dărâmat ruine
Şi m-ai născut pe mine!

(Poezie scrisă de LIVIUS-01.03.1992)

2 comentarii:

ATAL TOMA spunea...

da. A meritat sa astept pana la 2 noaptea.
Am lacrimi in ochi fratiorul meu mai mare.
Ma bucur ca in visele tale mi-a dat Dumnezeu si mie un rol. Sa fi sanatos si sa nu te trezesti nicodata.

ATAL TOMA spunea...

vaiiii ! Nu ma mai satur citindu-o. Sa-ti traiasca mama, si sa fiti sanatosi. e frumos cand va aveti unul pe altul.Mama rupe cerurile cu rugaciunea ei, mai ales pt fiu. patima lui Hristos a fost acutizata tocmai pt ca isi vedea mama vazandu-L patimind. Si zice proorocul David despre fata si trupul lui Hristos din timpul patimii,ca "nu are nici chip nici frumusete". Iti dai seama ce a vazut Maica Domnului, privind spre fiul ei???