sâmbătă, 14 septembrie 2013

Creionul moale

Paulo Coelho are o povestire scurtă despre creion:
Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare . La un moment dat , întrebă :
-Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă ? Sau poate e o poveste despre mine ?
Bunicul se opri din scris , zîmbi şi-i răspunse nepotului :
- E adevărat , scriu o poveste despre tine . Dar mai important decît cuvintele este creionul cu care scriu . Mi-ar plăcea să fii ca el , cînd vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat , fiindcă nu văzuse nimic special în el .
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea !
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile . Există cinci calităţi la creion , pe care , dacă reuşim să le menţinem , vom fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea . Prima calitate : poţi să faci lucruri mari , însă să nu uiţi niciodată că există o mînă  care ne conduce paşii . Pe această mînă o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui .
A doua calitate : din cînd în cînd trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea . Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion , dar pînă la urmă va fi ascuţit . Deci , să ştii să suporţi unele dureri , pentru că ele te vor face mai bun .
A treia calitate : creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit . Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă ceva rău , ceea ce este neapărat este faptul că ne menţinem pe drumul drept .
A patra calitate : la creion nu este important lemnul sau forma exterioară  , ci mina de grafit din interior . Tot aşa , îngrijeşte-te de ce se întîmplă înlăuntrul tău .
Şi ,  în sfîrşit , a cincea calitate : lasă totdeauna o urmă . Tot aşa , să ştii că tot ce faci în viaţă la lăsa urme , astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta .
E o poveste frumoasă din care ar trebui sa invăţăm câte ceva, dar nu despre scris sau morala vreau să vorbesc...ci despre banalul creion...Prin nişte împrejurări ciudate am fost 'obligat' să desenez vreo 4 ani...şi nu mi-a plăcut! Singurul creion pe care pot spune că l-am iubit a fost cel cu care trebuia să fac umbrele adică 7B.Un creion cu un grafit negru şi moale, numai bun pentru mine dar nu pentru a desena ci a scrie...versuri.Dacă eu nu am reuşit să fac nimic cu un creion, alţii au reuşit să facă adevarate opere de artă cu un banal creion.
Imaginaţia şi un creion(în majoritatea desenelor,mai multe creioane)au reuşit să invingă pănă şi aparatul de fotografiat.Da, nu sunt poze sunt desene în creion! Artă 'tare'...cu un creion moale...Iar acum câţiva artişti care mi-au atras atenţia:
Franco Clun


Paul Cadden


Bogdan Calciu




Linda Huber