duminică, 29 martie 2015

E vina mea...


E vina mea că încă vreau lumină
E vina mea că încă mai visez,
E vina mea că pleci ca o străină
Sunt vinovat că nu pot să trişez...



E vina mea că fluturii mai zboară,
Sunt vinovat că încă te iubesc,
Că inima nu vrea încă să moară
Şi-aşteaptă să mă nasc şi să trăiesc...


E vina mea că îngerii îmi pleacă,
Sunt vinovat că aripi am tăiat
Că pene noi, azi nu mai vor să crească
Şi visul în nămol l-am scufundat...


E vina mea că mi-am dorit lumină,
Sunt vinovat că încă te iubesc
E vina mea că pleci ca o străină
Sunt vinovat că încă... mă trezesc !



(Poezie scrisă de LiviuS-28.02.2015)


duminică, 15 martie 2015

Alerg !


Alerg pe stele şi lună
şi ochii sunt iarbă
şi tâmplele-crengi
şi-n mine un soare răsună :
mă cobor încet 
ca să pier...

Alerg pe o planetă de humă
şi ochii sunt cer
şi tâmplele-nori
şi-n mine şi vântul răsună :
mă cobor
încet
ca să pier...

Alerg de pe humă spre soare
şi ochii din iarbă sunt cer
pe tâmple de crengi
şi norii răsună :
mă înalţ
încet
ca să pier...

(Poezie scrisă de LiviuS-15.03.2015)

duminică, 1 martie 2015

Mărţişoare pentru mama mea

Azi, fiind ziua mamei mele, ziua acestui înger la care Dumnezeu ia ascuns aripile, m-am gândit să îi fac cadou un mărţişor poetic de care sper că se va bucura ! La multi ani şi sănătate ţie, înger cu mâini de lumină !

Zăpada mamei - Virgil Carianopol


De când mereu aleargă după treburi
Bătând pământul ce-i de cer şi vis,
Atât cât umblă doar un an prin casă,
Putea, pe jos, s-ajungă la Paris.

În orice zi îi ninge-n păr întruna
O fulguială care-o tot albeşte
Şi nicio vară, cât ar fi de caldă,
Zăpada asta nu i-o mai topeşte.

De când o stiu se culcă cea din urmă,
Găteşte, spală, sau ţesând lumină,
Apucă-ncet de câte-o rază luna
Şi o deşiră până ce-o termină.


Mamă, de-ai fi o stea - Grigore Vieru


Mamă, de-ai fi o stea-n cer lină,
Te-aș găsi după lumină,
Rostire-aș spre fața ta:
“Când dormi, maică, dumneata?”

De te-ai face spic secară,
Te-aș găsi după povară
Și te-aș întreba tot eu :
“Nu ți-i, măiculița, greu?!”

De-ai fi-n codru-o păsăruica,
După glas afla-te-aș, muică,
Zice-as ud de roua ta:
“Ce dor ai de cânți asa?!”

De te-ai face-n vai o floare,
Te-aș găsi după suflare,
Spune-ți-aș vorbe cerești:
“Maica, tot frumoasa ești !”


Mamei - Mircea Micu


Mamă ești mai frumoasă ca o 
duminică fără sfârșit
când se aude plânsul ierbii
pierând pe câmpul înverzit.

Departe, peste vămi de gheață
unde miroase a gutui,
stau stele albe și învață
ruga ta spusă nimănui.

Cu cât ne-ndepărtează vremea,
cu cât te uită carnea mea,
eu mă gândesc cu greu la ziua
când nu te voi putea vedea...

O, de-aș putea, (dar ce pot oare,
din sărăcia care-o am)
să te întorc din nou la clipa
acelor ani când nu eram...


M-a crescut mama în poală - Nina Casian


M-a crescut mama în poală
Din leagăn, până la şcoală
Zile-ntregi şi nopţi de-a rândul
Mi-a vegheat somnul şi gândul

M-a-nvăţat să gânguresc,
Să spun „mama”, să zâmbesc
M-a-nvăţat apoi prin casă
Primii paşi până la masă.

M-a-nvăţat ca să nu mint,
M-a-nvăţat să nu m-alint,
Să nu ştiu ce este frica,
Toate m-a-nvăţat mămica

Mamă bună, mamă dragă,
Te-oi iubi o viaţă-ntreagă
Pentru tot ce ai facut,
Pentru că tu m-ai crescut.


Mândru şi azi - Liviu Simihăian

Doamne
ce mândru eram
când bătrânii din sat
întrebau
- al cui eşti băiete ?
- a lu' Mama !

Doamne
şi cum li se luminau ochii
şi faţa
iar buzele
li se ridicau
într-un zâmbet cald
de primăvară...

Doamne,
nu ştiam eu copilul
că şi ei
cândva
au avut mame
cu ochii de cer
şi inimi de aur...

Şi azi sunt mândru
de mă-ntreabă
vreun bătrân
- al cui eşti ?
- a lu' Mama !