marți, 13 decembrie 2016

ZĂPADA ABSTRACTĂ



Ninge cu fulgi pătraţi de lumină,
Ninge cu colţuri de stele rotunde,
E prima zăpadă din traista divină
Şi fulgii de alb în viaţă-mi pătrude,
Ah, vinovat fără vină...


Parhet laminat prin casa nebună,
Beton şi ciment, asfalt e pe-afară,
E prima zăpadă când paşii nu sună
Pe covorul de alb, prin viaţa amară,
Stau morţii cu vii-mpreună!


Din negru în alb din rock în simfonic
Din ţurţuri sticloşi în fulgi de făină,
E prima zăpadă, cernută organic
Morminte şi viaţă cu oase-n rugină
Şi ninge balcanic...


Şi ninge cu fulgi pătraţi de lumină
Pe inimi de piatră şi tâmple de lemn,
Bloc de beton, castel în ruină,
Zăpadă abstractă, lumină şi somn,
Ah, vinonat fără vină...

(Poezie scrisă de LiviuS-11.12.2016., foto-internet)