joi, 4 iunie 2015

Fă pauză !


Aruncă hârtia
nu mai scrie nimic
din foaie
să nu faci bărci de hârtie
se vor lovi tomnatic
de un bulgăr de gheaţă
şi se vor scufunda
în noapte şi ceaţă...

Aruncă stiloul
nu mai scrie nimic
cerneala e sânge
iar din peniţă
va curge cu greaţă
versuri pline
cu noapte şi ceaţă...

Gata! Fă pauză!
Aruncă-ţi inima şi gândurile
undeva departe
între ceaţă şi noapte
vei fi liniştit
şi nu vei mai scrie
nimic...

( Poezie scrisă de LiviuS-o2.o5.2o15.,foto-internet)



vineri, 22 mai 2015

Să nu intri în lumea mea


Să nu intri în lumea mea
e o lume de fluturi
cu aripi colorate
pictate abstract
pe o copertă de carte...

Să nu intri în lumea mea
e o lume
trecută de iarna
cu glas de vifor
şi haină de ger
care mi-a albit tâmplele
tăcut
cu lacrimi de cer...

Să nu intri în lumea mea
nu vei găsi nimic
doar un om
cu faţa de lună
ce-a dorit nebuneşte
să ţină
un soare în mână...

Să nu intri în lumea mea
e o lume nebună
în care
se trăieşte în doi
şi se moare
împreună!
(Poezie scrisă de LiviuS-16.o5.2o15.,foto -internet)

miercuri, 20 mai 2015

Humă


Atâta vacarm, atâta minciună,
Atâta humă pe feţe ne-am pus
E plină planeta de bube şi ură,
Cuvintele mor, nimic nu-i de spus!

Sub masca de bine, stau intenţiile rele,
Haotic gândim alergând după bani,
Ne mor sub pantof, oamenii şi stele
Şi-n loc de inimi, avem bolovani...

Şi presa vuieşte că-i rău peste tot
Că visul e praf şi praful e ură,
Că suntem de piatră şi ne doare în cot
De săraci ce se spânzură-n şură...

Doamne ce frumos a fost pământul...
Şi-acum ce-am murdărit oraşul
În suflete ne vate vântul,
Fără scrisori, trece poştaşul...

Nu ştim copiii pe unde-au plecat,
Ne-am închina dar nu ştim sfinţii
De-atâta ură şi nepăsare-am uitat,
Crucea sub care dorm şi părinţii...

De-atâta vacarm şi-atâta minciună,
Am uitat să trăim, am uitat să iubim
Îmi pare planeta un bulgăr de humă,
Pe care-am uitat -- şi noi să mai fim!
(poezie scrisă de LiviuS-03.05.2015,poze internet)


sâmbătă, 9 mai 2015

Un oarecare...


Coboară, nu mai eşti rege
ai fost învins de săbii
de săbii de gheaţă
şi sentimente de greaţă
să nu-ţi fie frică...
coboară,
azi nu mai eşti rege!

Coboară, nu mai eşti zeu
ai fost învins
iar în cer
alt zeu îţi va lua locul
şi i se vor aduce ofrande
de inimi plăpânde
pleacă,
azi nu mai eşti zeu!

Coboară, nu mai eşti înger
nu mai ai pe cine să aperi
nu mai ai pe cine să ocroteşti
porţi aripi degeaba
pleacă,
nu mai eşti înger!

Coboară, lasă sabia şi tronul
lasă speranţa şi înaltul
ştiu încă te doare
dar trebuie să înţelegi
că pentru ea,
dragostea ta 
ai devenit aşa;
un oarecare...
(Poezie scrisă de LiviuS-15.o3.2o15-foto-net)

sâmbătă, 2 mai 2015

Casino


Aruncă zarurile, pariurile sunt făcute
de la început ştiai că vei pierde...
nu e nimic, vom mai juca înca o tură
avem timp...

Învârte ruleta, pariurile sunt făcute
va ieşi un număr care nu se împarte la doi
şi o culoare care nu e plăcută,
sufletului tău...

Mai trage o carte, pariurile sunt făcute...
nu, nu are rost să te uiţi la ea !
E cartea care tocmai nu îţi trebuia,
dar mai avem timp pentru o tură...

Ia pistolul, pariurile sunt făcute...
învarte butucul, ştiai că vei pierde...
nu mai e timp să jucăm încă o tură,
sterge-ţi masa de sânge, să intre,
următorul...

(Poezie scrisă de LiviuS-26.04.2015.,foto-net )


sâmbătă, 11 aprilie 2015

Pământ...


Pământ bolnav de boli ciudate
Cum de mai poţi să tot renaşti?
Ce forţă-n carnea ta mai zace
Când Omul a murit de Paşti?

Pământ nebun de viaţă multă
Cum poţi să mai priveşti spre cer,
Când omenirea asta cruntă
Te-mbracă în beton şi fier?!

De ce şi pentru cine încă
Mai naşti şi iarbă, naşti şi flori,
De ce depui atâta muncă
Când poţi să taci şi-apoi să mori?

-De ce-i atâta moarte-n voi
Şi nu vedeţi fluturi că zboară?
De ce vă credeţi slabi şi goi
Când încă-n voi stă o comoară?

Ce forţă-n carnea mea mai zace
Şi mă-ntrebaţi de ce renasc?
O, nu moartea e suprema pace
Ci Omul ce-anviat de Paşti!


(Poezie scrisă de LiviuS-11.04.2015, poze-internet)

luni, 6 aprilie 2015

Fluturi în becuri de sticlă


Din cocon de iubire ne naştem,
Din pruncie visăm omenos,
Şi în zbor încercăm să cunoaştem
Din tot negru -- ceva luminos !

Aveam aripi de vise frumoase
Dar din ce-am visat şi doream,
Suntem fluturi cu aripi nervoase,
Suntem fluturi striviţi pe un geam !

Ne-a atras o lumină ciudată
Şi crezând că toţi sunt curaţi,
Am zburat spre o lume vidată
În care alţii -- devin împăraţi !

Suntem fluturi în becuri de sticlă
Suntem fluturi în zbor delirant,
Mai visăm din etern către clipă
Şi ne pierdem cu toţi în neant !
(Poezie scrisă de LiviuS-19.03.2015;poze-internet)