Eu nu mai zbor am fost împuşcat de un vânator care colecţionează ciudat aripi albastre Eu nu mai zbor s-a tras cu praştia-n mine de un copil cu ochii căprui care poate nu ştia că o singură aripă mă face să mor Să vină cineva lângă mine să mă ajute să zbor un timp oricum am să mor cu o singură aripă...
Se duc bătrânii dintre noi Şi-atâta soare intră-n cripte, Încât în lumea de apoi, Lumina scrie cu cuvinte... Luntraşul pleacă mormăind, Deasupra unui râu în spume Şi barca trece scârţâind, Spre lumea dincolo de lume... S-a dus acum o biată mamă, Luntraşul mormăind tot trece Şi ochii mei se-opresc în vamă, Şi eu...eu nu o pot petrece... -Ridică-te din scânduri ude, Aici vei fi la fel de vie; Din poarta raiului se-aude: -Bine-ai sosit, intră Marie! Se duc bătrânii dintre noi Şi-atâta zâmbet intră-n cripte, Încât în lumea de apoi Şi soarele...e din cuvinte!
(Poezie scrisă de Livius-11.11.2015.,foto-internet)
