duminică, 7 aprilie 2013

Să fie lumină !

Vreau când cerul se umple de plumb
iar soarele se ascunde în grote cereşti,
un fulger să spună că 'ieri' a-nceput --
să fie lumină !

Când oamenii spun că-s urât şi nebun,
când vorbele lor mă-ndeamnă spre ură,
mă rog plângând peste gânduri de  lut --
să fie lumină !

Vreau când cerul se umple de plumb
şi calc împăcat; înapoi spre morminte 
vreau, în lumea în care mă duc --
să fie lumină !


3 comentarii:

Centurion spunea...

Aceleaşi versuri sublime cu care deja m-am obişnuit cu toate că te-am "descoperit" destul de recent.
Este extraordinară îmbinarea dintre intunericul cerului de plumb (a morţii cum pricep eu) şi lumina vieţii renăscute...

ionelabejenaru spunea...

frumos....tu aduci, de fiecare data, putina lumina in sufletele noastre

ATAL TOMA spunea...

Te redescopăr uimit, frate unic al meu, același om sensibil. Splendid mesaj. Cu siguranșă dincolo vei primi lumina pe care aici ne-o reverși în suflete.